pulse.exe

A avut noroc ca nu l-au prins cand spargea si el seminte DUPA simulare.

v2 blur, text

Bine ai venit!

Salut, bine ai venit!

Salut, bine ai venit! Sedere placuta

AVG a descoperit un nou virus pentru Android care poate să preia controlul dispozitivului infectat, chiar şi atunci când utilizatorul crede că acesta este oprit. Software-ul se numeşte PowerOffHijack şi atunci când rulează poate trimite SMS-uri, poate iniţia apeluri şi poate să capteze imagini cu ajutorul camerei foto. Probabil cel mai interesant lucru în legătură cu acest virus este modul în care operează, care este extrem de simplu şi ingenios. Odată infectat, dispozitivul nu mai are acces la funcţiile clasice de pe butonul de power. Atunci când apeşi lung pe buton apare meniul clasic de pe Android, iar în termeni vizuali procedeul de oprire arată identic cu cel standard. Totul este însă doar o iluzie, creată de PowerOffHijack. Deşi telefonul pare să fie oprit, acesta încă funcţionează, iar virusul preia controlul funcţiilor de bază. Din informaţiile disponibile în acest moment reiese că acesta acţionează doar atunci când telefonul se află în starea aceasta falsă de oprire. PowerOffHijack a fost descoperit de către AVG pe dispozitive din China, peste 10.000 de dispozitive fiind deja afectate. Se pare că acesta afectează exclusiv smartphone-uri pe care rulează cea mai recentă versiune de Android, 5.0 Lollipop. Acum că virusul a fost descoperit, este posibil ca Google să repare vulnerabilitate în versiunile viitoare ale sistemului de operare, în cazul în care este vorba despre o problemă în software-ul său. Având în vedere că PowerOffHijack necesită root, sunt slabe şansele ca acesta să fie instalat navigând pe internet sau descărcând o aplicaţie din Google Play Store. Ca de obicei, sfatul Google este să instalăm doar aplicaţii din magazinul său oficial, care sunt verificate înainte de publicare. AVG susţine că software-ul său antivirus pentru Android poate detecta cu uşurinţă PowerOffHijack şi îl elimină automat, însă pentru a fi siguri că suneţi protejaţi compania sugerează să scoateţi bateria telefonului (în cazurile în care acest lucru este posibil). Sursa:Business Insider

You can't finish counter-strike...this section is named "Game Over" not "Games that I play". Try more shooter games like call of duty.

După repetate zvonuri şi fotografii spion cu următorul membru al seriei One de la HTC, magazinul Cyberport din Germania a listat telefonul înainte de vreme în baza de date a site-ului său. În ciuda faptului că producătorul taiwanez nu a anunţat încă în mod oficial acest smartphone, listarea este în continuare online şi oferă chiar şi o listă parţială de specificaţii, care confirmă cam toate informaţiile pe care le-am primit până în prezent. Imaginile prezintă un design familiar, HTC One M9 fiind mai degrabă o evoluţie decât o revoluţie a seriei. Fotografiile sugerează că noul smartphone este foarte asemănător cu predecesorul său şi este puţin diferit faţă de alte imagini neoficiale pe care le-am văzut în trecut. Acesta păstrează grilele pentru difuzoare de deasupra şi de sub display, cât şi forma rotunjută a spatelui. Camera foto de pe spate este încadrată într-un pătrat rotunjit, iar dimensiunile par a fi comparabile cu cele ale lui One M8, deşi ar putea fi puţin mai gros. Specificaţiile tehnice dezvăluie integrarea unui procesor octa-core Qualcomm Snapdragon 810 la 2 GHz, deja standardul pentru toate flagship-urile contemporane, alături de 32 GB spaţiu de stocare internă, un display de 5” cu rezoluţie Full HD (1920 x 1080 pixeli), cât şi două camere foto noi. Este vorba despre un senzor de 20 megapixeli pe partea din spate şi unul frontal de 4 megapixeli, care beneficiază de tehnologia Ultrapixel, prezentă şi în terminalele HTC One M7 şi M8. One M9 integrează de asemenea tehnologia wireless 802.11 ac, cât şi Bluetooth 4.1, LTE, NFC şi DLNA. Desigur, specificaţiile tehnice finale nu pot fi încă confirmate, iar lista de pe Cyberport nici măcar nu oferă detalii despre memoria RAM sau alte variante cu mai mult spaţiu de stocare. Grosimea adăugată pare să sugereze includerea unui acumulator mai mare, zvonurile disponibile în acest moment sugerând o capacitate de 2.900 mAh. Mai sunt doar câteva zile până la evenimentul de anunţ de pe 1 martie, care va avea loc în cadrul unei conferinţe de presă în Barcelona, cu o zi înainte de startul evenimentului Mobile World Congress 2015. Sursa:Cyberport ,via TheVerge

Nu mai este un secret pentru nimeni că Apple nu s-a mai ridicat la înălţimea aşteptărilor începând cu lansarea celei de-a şaptea versiuni a platformei software iOS, utilizatorii lovindu-se de probleme de stabilitate, performanţă sau funcţionalitate care păreau de neimaginat până atunci. Conform unor zvonuri provenite din surse multiple, compania se pare că intenţionează să iasă din acest impas prin publicarea unor versiuni Public Beta care îi vor permite să corecteze mai multe probleme înaintea lansării unei versiuni finale. Versiunea curentă 10.10 a sistemului de operare OS X a beneficiat de o versiune publică Beta, aceasta permiţându-le utilizatorilor să-şi facă o idee despre schimbările care vor veni şi oferindu-le celor de la Apple şansa de a colecta mult mai multe impresii şi reclamaţii. Conform 9to5mac şi Recode, Apple intenţionează să aplice aceeaşi politică de testare şi în cazul iOS, mergând astfel pe urmele celor de la Microsoft, care-şi testează de mai bine de un an platformele Windows Phone şi Windows cu ajutorul utilizatorilor interesaţi. Conform celor două surse, Apple intenţionează să deschidă programul AppleSeed începând cu viitoarea versiune minoră iOS 8.3 şi să aplice aceeaşi politică şi în cazul viitoarei versiuni majore iOS 9. Un zvon anterior a afirmat că iOS 9 se va axa mai degrabă pe optimizări şi îmbunătăţiri decât pe opţiuni noi, iar aceste noi informaţii ne fac să credem că Apple şi-a dat seama că are într-adevăr o problemă. Actualizarea minoră iOS 8.2, care este deja în curs de testare şi se apropie de finalizare, nu va fi inclusă în acest program public de testare. Începând însă de la jumătatea lunii martie, utilizatorii vor putea descărca versiunea de test a actualizării iOS 8.3, aceasta urmând să aducă suport wireless pentru CarPlay, o tastatură emoji mai bună, voci mai bune pentru Siri şi o integrare mai bună cu autentificarea Google. Această versiune nu va fi ultima din ramura 8.x, Apple intenţionând aparent să lanseze o versiune 8.4 care va integra viitorul său serviciu de streaming audio pe care l-a clădit pe fundamentul Beats. În acest moment, nu este clar cât de deschis va fi acest acces la AppleSeed. 9to5mac afirmă că testarea publică va fi limitată la un număr de 100.000 de utilizatori, în timp ce Recode nu aminteşte de o astfel de restricţie. Până acum, utilizatorii care voiau să testeze versiunile Beta ale platformei iOS erau fie nevoiţi să-şi creeze un cont de utilizatori, ceea ce necesita plata unui abonament anual, fie să primească acces de la cei deja înregistraţi ca dezvoltatori software, ceea ce era ilegal conform clauzelor de utilizare Apple.

Salut, bine ai venit!

Numele modelului tau in viata: Stelian Craciun (Cedry2k) Cine este acesta: Un cantaret de rap romanesc. Cu ce se ocupa: Rap. De ce il consideri un model: Deoarece a deschis inimile multor tineri cu melodiile sale, am sa fac un spoiler mai jos cu o melodie compusa de el. Ai dori sa ai o cariera ca a lui?: Categoric!

Like he said. Anyway, good luck! T/C

Salut, bine ai venit!

Platformă software: Windows Phone Windows Phone a reuşit să ajungă pe locul trei în topul sistemelor de operare pentru terminale mobile, însă distanţa mare care-l desparte de Android şi iOS arată destul de clar că singura şansă pentru Microsoft este doar viitorul Windows 10. Cota redusă de piaţă a dezarmat mulţi dezvoltatori software, însă acolo unde nu există suport oficial, aplicaţiile scrise de terţi reuşesc să devină opţiuni extrem de atrăgătoare, iar unul dintre cele mai bune exemple este Nextgen Reader. Facebook şi Twitter au devenit principala sursă de ştiri pentru utilizatorii mai tineri, însă cei care doresc un control strict asupra surselor de conţinut şi un mediu izolat de restul zgomotului social media apelează încă la tradiţionalele fluxuri RSS. După dispariţia omniprezentului Google Reader, Feedly a devenit probabil cel mai bun serviciu online RSS, iar dacă dezvoltatorii nu s-au catadicsit să lanseze o aplicaţiei oficială, Nextgen Reader o înlocuieşte cu succes şi este cea mai bună aplicaţie de acest gen din Windows Phone Store. Construită foarte îngrijit din punct de vedere grafic, Nextgen Reader respectă toate principiile de design pe care utilizatorii Windows Phone le apreciază. Interfaţa tradiţională a unui client RSS este completată de un App Bar cu scurtături rapidă pentru marcarea tuturor articolelor ca citite, reîmprospătate şi un buton de căutare, precum şi de două butoane pentru adăugarea rapidă a unui flux, respectiv pentru crearea unui Live Tile. Nextgen Reader profită bine de mediul Windows Phone şi oferă opţiunile pe care orice utilizator le-ar aştepta. Aplicaţia permite crearea unui Live Tile pentru întreaga listă de fluxuri RSS, pentru o categorie sau pentru un flux anume. Fiecare Live Tile poate afişa numărul de ştiri necitite, titlurile şi chiar imagini de fundal. Interfaţa poate fi şi ea particularizată în detaliu, Nextgen Reader permiţând alegerea unui fundal închis sau deschis, alegerea unei culori generale (sau preluarea temei native) sau modificarea dimensiunii fonturilor. Cea mai bine-venită facilitate este cea de căutare în cadrul fluxurilor descărcate, aceasta fiind oferită în cadrul clientului oficial Feedly doar utilizatorilor care au achiziţionat un abonament. Lista de recomandări este utilă, deşi uneori enervantă deoarece nu filtrează fluxurile RSS deja adăugate, şi oferă o listă cu cele mai po[CENSORED]re surse şi o listă cu cele mai des uzitate cuvinte-cheie. Din punct de vedere funcţional, Nextgen Reader oferă cam toate funcţiile de bază ale unui client RSS. Aplicaţia permite marcarea ca citită a unei ştiri sau a unui flux întreg (eventual în funcţie de vechime), salvarea unei ştiri importante, modificarea modului de afişare în ordinea inversă a datei, partajarea ştirii prin intermediul rutinelor interne sau ale celor integrate la nivelul sistemului de operare, descărcarea în avans a imaginilor şi păstrarea offline a unui număr specificat de ştiri. Fluxurile RSS au mai multe moduri de afişare, începând cu liste simple şi terminând cu un mod bazat pe imagini. Ştirile efective beneficiază şi ele de o paginare elegantă care poate fi particularizată, iar lista de opţiuni suplimentare include câteva lucruri interesante precum integrarea Readability, deschiderea legăturilor externe în Internet Explorer sau deschiderea fluxurilor găzduite pe YouTube în cadrul aplicaţiilor dedicate precum MetroTube. Aplicaţia se integrează intern cu mai multe servicii externe, pe lângă cele menţionate mai figurând Pocket, Instapaper, Buffer, OneNote, Facebook, Twitter, LinkedIn şi Tumblr. Aplicaţia Nextgen Reader poate fi descărcată din Windows Phone Store şi are un preţ de 2,99€. Aplicaţia oferă şi o perioadă de încercare pentru cei nehotărâţi. Aplicaţia este una universală şi poate fi instalată şi pe sistemele Windows 8/RT.

Ce inseamna calculatorul pentru tine?: Pentru mine PC-ul este o chestie destul de folositoare, dar si care ma ajuta sa ma recreez. Desigur ca PC-ul fara internet e ca masina fara motor, asa ca internetul face un cuplu perfect cu PC-ul. Crezi ca poti rezista fara calculator mai mult de 1 an?Daca nu , cat?: Mai mult de cateva luni.. nu prea. Pentru ce utilizezi calculatorul?: Pentru CSBD in primul rand , jocuri, facebook etc. Cat timp il folosesti zilnic?: In jur de 6 ore. Esti dependent de acest lucru?Sau il folosesti doar pentru placere?: Putin din amandoua.

Welcome to CSBD!

Internet Engineering Task Force a anunţat acum două zile că a definitivat noul protocol HTTP/2, iar de standardizarea acestuia ne mai desparte doar etapa verificării finale tehnice şi editoriale RFC. Noul protocol este cea mai importantă îmbunătăţire a infrastructurii World Wide Web din ultimii 16 ani, însă ce este totuşi protocolul HTTP/2 şi care sunt avantajele pe care le acesta le are în faţa actualului HTTP/1.1, care a fost standardizat în 1999? De ce avem nevoie de HTTP/2? HTTP a apărut odată cu primul server World Wide Web şi cu limbajul de descriere a paginii HTML, acest protocol fiind fundamentul tehnologic pe care s-a construit întregul Web pe care îl vedem şi îl folosim zilnic. Implementat într-o formă primitivă în 1991, HTTP a fost finalizat în 1996 şi a evoluat la actuala versiune 1.1 trei ani mai târziu. Asociat adesea doar cu browser-ele, HTTP nu este folosit însă doar pentru transferul resurselor Web obişnuite, adică fişiere HTML, pagini de stil CSS sau imagini, ci este utilizat de multe alte aplicaţii pentru streaming-ul audio/video, pentru transferul de fişiere, pentru mesagerie şi uneori chiar pentru VoIP. Un protocol simplu şi omniprezent, HTTP/1.1 are însă câteva deficienţe. Atunci când clientul, (indiferent dacă este vorba de un browser sau o altă aplicaţie) trimite o cerere pentru accesarea unei resurse, serverul deschide o sesiune de transfer şi trimite înapoi datele necesare pentru afişarea informaţiei cerute. Pe vremea când paginile Web erau încă simple, limitările HTTP/1.1 nu erau nici ele atât de evidente, însă pe măsură ce site-urile au început să folosească tot mai mult cod HTML5, JavaScript, CSS şi elemente media audio/video/Flash bogate, arhitectura HTTP a început să dea semne de oboseală. În mod normal, HTTP/1.1 permite transferul mai multor elemente în cadrul unei sesiuni prin intermediul unei unice conexiuni TCP, însă modul de lucru secvenţial al protocolului face ca orice întârziere apărută în procesarea sau transmiterea unui element să provoace întârzierea întregului lanţ care urmează după acesta. În practică, această problemă se face remarcată prin creşterea latenţelor şi mărirea duratelor de încărcare ale unei pagini sau ale unei alte resurse online. Pentru a evita această problemă, unele implementări HTTP/1.1 au limitat sesiunile la transferul unui singur element, practic o revenire la modul de lucru HTTP/1.0, însă această metodă de lucru s-a împiedicat la rândul ei de numărul foarte mare de conexiuni TCP de un client, de limitele serverelor Web, de limitele browser-elor şi de latenţele induse de multiplele negocieri TCP necesare pentru fiecare sesiune HTTP în parte. Ce este HTTP/2? De-a lungul timpului, HTTP/1.1 a primit câteva extensii utile, cum ar fi de pildă HTTP Pipeline, însă nici una dintre acestea nu a adresat problemele fundamentale ale protocolului şi toate s-au lovit de alte deficienţe deja existente. Prima încercare serioasă de îmbunătăţire a fost protocolul SPDY, care a fost dezvoltat de către Google, iar acesta a trebuit să împace două aspecte. Pe de o parte, SPDY a trebuit să folosească o singură conexiune TCP pentru conectarea bidirecţională între server şi client, economisind astfel resursele, însă pe de altă parte a trebuit să eficiente transferul secvenţial prin înlocuirea lui cu mai multe căi paralele de transfer. Plastic vorbind, SPDY a înlocuit o stradă cu o singură bandă cu o şosea cu mai multe benzi paralele şi a adăugat un dispecer s-a ocupat de sortarea vehiculelor în funcţie de tonaj şi viteză pentru a fluidiza cât mai bine traficul. HTTP/2 într-o singură imagine Pe lângă multiplexare şi prioritizare, SPYD a adăugat şi alte îmbunătăţiri. Protocolul dezvoltat de către Google a îmbunătăţit latenţele deoarece clientul nu mai face atâtea apeluri iar serverul nu mai este nevoit să răspundă la toate, a comprimat header-ele pentru a reduce şi mai mult latenţa, a adăugat un suport push care-i permite serverului să împingă în avans datele de care clientul va avea nevoie şi le-a completat cu o criptare generală TLS care creează un tunel sigur prin care circulă datele. Deşi SDPY este un protocol deschis care a evoluat din 2009 până acum şi a ajuns la versiunea 3.1, a devenit clar că un protocol suportat oficial de către Internet Engineering Task Force ar fi o idee mai bună. Preluând cele mai multe dintre specificaţiile SPDY, la care s-au adăugat pe parcurs modificările aduse de Microsoft HTTP Speed+Mobility şi Network-Friendly HTTP Upgrade, HTTP/2 a devenit treptat un standard bine definit care este acum gata să dea piept cu Internetul. Trebuie remarcat totuşi că HTTP/2 nu este o simplă împachetare a vechiului SPDY într-un nou ambalaj. HTTP/2 aduce o serie de îmbunătăţiri importante, printre care se remarcă multiplexarea datelor furnizate de mai multe servere în cadrul unicului canal TCP folosit, diferenţiindu-se astfel de modul de lucru SPDY, care era nevoit să deschidă câte un canal pentru fiecare server accesat. Modul în care sunt stabilite şi controlate priorităţile pachetelor a fost perfecţioant şi a devenit mai eficient. O altă îmbunătăţire este schimbarea algoritmului de compresie a datelor, HTTP/2 renunţând la gzip din SPDY în favoarea algoritmul propriu HPACK şi îmbunătăţind astfel atât performanţa cât şi securitatea. Cât de bun este HTTP/2 şi când îl vom vedea la lucru? Prima întrebare este una dificilă deoarece avantajele HTTP/2 variază în funcţie de tipul de date transferate. O serie de teste făcute cu precursorul SPYD au arătat îmbunătăţiri ale vitezei de încărcare a paginilor care variază între 12 şi 48 de procente, iar alte teste recente arată că, deşi HTTP/2 mai are unele mici deficienţe, acesta îşi învinge părintele SPDY şi desfiinţează bătrânul HTTP/1.1. Utilizatorii trebuie să se aştepte deci la viteze mai mari de încărcare iar aceste îmbunătăţiri vor deveni treptat vizibile în cadrul tuturor browser-elor şi aplicaţiilor care folosesc HTTP. Îmbunătăţirile aduse de SPDY (si HTTP/2) conform Twitter În acest moment, HTTP/2 este implementat doar în cadrul browser-elor Microsoft Internet Explorer 11 (doar pe Windows 10), Mozilla Firefox 34 (activat implicit începând cu versiunea 36) şi Google Chrome 40 (neactivat încă în mod implicit). De partea cealaltă, suportul HTTP/2 este implementat în cadrul serverelor Microsoft IIS (Windows 10) şi OpenLiteSpeed, în timp ce faimoasele nginx şi Apache au suport SPDY şi probabil că vor primi module adiţionale pentru HTTP/2 în lunile care vor urma. World Wide Web nu se va schimba în mod cert peste noapte, însă probabil că peste douăsprezece luni vom vedea deja actualizări specifice pentru toate browser-ele, platformele pentru dezvoltare software şi servere. Deşi HTTP/2 este o îmbunătăţire semnificativă a actualului HTTP/1.1, acesta nu schimbă însă şi modul în care clienţii şi serverele interacţionează între ele. HTTP/2 păstrează sintaxa, metodele de interacţiune, codurile de semnalizare şi schema de adresa a resurselor, ceea ce înseamnă că tranziţia de la HTTP/1.1 la HTTP/2 va fi practic invizibilă pentru utilizatori. Aşa cum utilizatorii Chrome sau Firefox au vizitat site-uri care au început să folosească SPDY fără să remarce ceva neobişnuit, tot aşa se va întâmpla şi în cazul migrării la HTTP/2. De asemenea, HTTP/2 este compatibil cu standardele anterioare, iar în cazul în care ori clientul ori serviciul online accesa nu-l implementează, comunicarea se va face prin intermediul vechiului HTTP/1.1. HTTP/2 nu are şi deficienţe? Ca orice altă tehnologie, nici HTTP/2 nu este perfect şi este criticat pentru anumite aspecte. Mai întâi de toate, toate prezentările vorbesc despre criptarea TLS 1.2 şi avantajele acesteia, însă această securizare suplimentară nu este în realitate obligatorie deoarece HTTP/2 poate funcţiona la fel de bine şi în cazul HTTP şi în cazul HTTPS. Criptarea este însă promovată intens de către Internet Engineering Task Force iar Microsoft, Mozilla şi Google au afirmat că nu intenţionează să implementeze HTTP/2 fără criptare, ceea ce înseamnă că aceasta este de-facto obligatorie. Iar acest lucru este o problemă. Mai întâi de toate, criptarea TLS implică utilizarea unor certificate de securitate. Acest aspect nu este o problemă pentru companiile mari, însă proprietarii site-urilor de mai mică anvergură vor descoperi repede că certificatele de securitate sunt cam scumpe şi necesită reînnoiri periodice. Terminalele mobile ar putea fi şi ele afectate de această criptare obligatorie. Criptarea şi decriptarea datelor necesită cicluri suplimentare de procesare, iar dacă acest lucru nu este deranjant în clipa de faţă, autonomia ar putea avea de suferit atunci când întregul Web va necesita criptare. În final, unii specialişti sunt nemulţumiţi deoarece HTTP/2 nu implementează anumite facilităţi suplimentare de natură să asigure intimitatea utilizatorilor, cum ar fi de pildă abandonarea fişierelor cookie în favoarea unor identificatori de sesiune care pot fi controlaţi de către utilizatori.

Cat de des consumi alcool: Sa zicem ca intre rar si des, pe acolo Consumi regulat sau doar ocazional?: Ocazional Ai avut parte de evenimente nefericite din cauza alcoolului?: Da, cateva Te refugiezi in alcool?Daca da, de ce?: Da, cand sunt suparat asta e solutia mea

Fără prea multe avertismente, Facebook a primit capabilităţi noi cu referire la publicarea şi trimiterea de imagini. Deja po[CENSORED]rele „sticker-e” care apar peste tot în comentarii pe reţeaua de socializare, pot fi acum ataşate oricărei imagini de pe Facebook înainte de a o ataşa la un articol sau la un mesaj. Acesta este doar un nou pas către adoptarea acestor imagini în toate componentele Facebok. Opţiunea „stickers” a fost lansată în urmă cu aproape doi ani ca o nouă formă de „smileys”. Acestea puteau fi trimise doar prin intermediul ferestrelor de chat de pe Facebook şi exista doar o selecţie limitată. Între timp, Facebook a adăugat mai multe pachete pe diverse teme, cât şi posibilitatea de a le ataşa la comentarii. Noua aplicaţie Facebook pentru mobile oferă posibilitatea de a lipi aceste imagini peste fotografiile personale. Acestea pot fi ataşate în articole noi, comentarii, cât şi în mesaje private. Funcţia este disponibilă chiar şi în Facebook Messenger şi poate duce la creaţii amuzante. Din păcate însă, faptul că imaginile de pe sticker-e sunt proprietare va îngrădi creativitatea utilizatorilor. Facebook nu oferă posibilitatea de a adăuga propriile decupaje, ci lasă utilizatorii să manipuleze doar ce este deja inclus. Poţi mări sau micşora imaginile şi le poţi schimba poziţia, însă cam aici se termină controlul utilizatorului. Această idee nu este tocmai nouă, fiind testată în trecut într-o aplicaţie separată numită Stickered, care oferea aceeaşi funcţionalitate, însă separată de aplicaţiile principale Facebook şi Messenger. Momentan, nu toţi cei care au cea mai recentă variantă a aplicaţiei Facebook pentru mobile pot accesa noua funcţie. Asemeni tuturor actualizărilor pentru serviciile online foarte po[CENSORED]re, sticker-ele pentru fotografii vor apărea treptat pentru fiecare utilizator. În momentul în care funcţia devine activă, aplicaţia va îndemna utilizatorii să o încerce prin intermediul unor baloane de notificări.

Diferite zvonuri despre Samsung Galaxy S6 includeau şi informaţii despre capabilităţi încărcare a bateriei folosind tehnologii wireless, însă compania aproape că a confirmat aceste informaţii printr-un articol publicat pe blogul său oficial. Este vorba despre un articol în care Seho Park, IT and Mobile lead engineer la Samsung, a detaliat planurile pentru integrarea acestor funcţii în smartphone-urile din gama Galaxy din viitor. Având în vedere că modelul S6 va fi cu siguranţă cel mai important smartphone la momentul lansării, putem presupune că acesta va fi primul care va beneficia de încărcare wireless nativă. Samsung a oferit opţiunea de a încărca smartphone-urile Galaxy Note 4 şi Galaxy S5 prin intermediul standardului Qi în trecut, lansând carcase echipate cu receptoare de energie compatibile. Este foarte posibil ca Galaxy S6 să primească încărcare wireless nativă, fără a fi nevoie de ataşarea altor accesorii externe. Park vorbeşte despre noile progrese ale acestei tehnologii, care oferă posibilitatea de a integra mai multe standarde într-un singur cip. Astfel, pot fi folosite atât suprafeţe de încărcare Qi, cât şi PMA sau WPC pentru un dispozitiv compatibil. Se pare că 2015 este anul în care Samsung va adopta încărcarea wireless pe toate dispozitivele sale mobile, iar noul design metalic va facilita probabil acest lucru. Având în vedere că tehnologia există de câţiva ani buni şi totuşi nu este încă foarte po[CENSORED]ră, probabil că integrarea sa în produsele celui mai mare producător de smartphone-uri din lume va duce la adoptarea sa la scară mai mare. Sperăm însă că Samsung a reuşit să rezolve problemele acestei tehnologii, care încă nu funcţionează cum ar trebui. Suprafeţele de încărcare sunt în continuare ori prea mari, ori necesită poziţionare minuţioasă într-o anumită zonă a dispozitivului pentru a funcţiona. De asemenea, un astfel de încărcător ar trebui să fie inclus în cutie pentru a asigura că utilizatorii beneficiază de această funcţie. Foarte puţini producători includ aceste accesorii în pachetul produsului, iar preţul lor este de obicei prea ridicat pentru a justifica investiţia. Foarte puţini utilizatori cumpără încărcătoare wireless compatibile doar cu un singur smartphone sau cu produsele unei singure companii. Având în vedere specificaţiile, zvonurile despre noul TouchWiz, cât şi cele despre noile capabilităţi de încărcare wireless, Galaxy S6 începe să devină un smartphone din ce în ce mai atrăgător. Între timp, Samsung pregăteşte evenimentul de lansare Unpacked care va avea loc în Barcelona pe 1 martie, cu o zi înainte de debutul evenimentului Mobile World Congress 2015. Sursa:Samsung Tomorrow, via Tech Crunch.

Google oferi o nouă metodă de a urmări clipuri video prin intermediul YouTube. Enervantele reclame ar putea dispărea odată cu introducerea abonamentelor plătite pentru canale. Astfel, toţi cei care vor alege să plătească pentru un abonament vor fi feriţi de reclame atât timp cât acesta este valabil. Testarea acestei funcţii a început încă din luna mai a anului trecut şi se pare că în curând va deveni o funcţie la care vor avea acces mai mulţi utilizatori. Spre diferenţă de YouTube Music Key, noua formă de abonament este disponibilă în regim preferenţial. Fiecare canal în parte va putea să ofere o anumită taxă lunară, în schimbul căreia clientul va primi conţinutul direct, fără să mai fie nevoit să vizioneze reclamele de dinaintea clipului. Mai mult decât atât, fiecare canal va putea să stabilească preţul abonamentului, al cărui preţ poate să înceapă de la un dolar pe lună. Robert Kyncl, head of content and business pentru YouTube, a dezvăluit pentru Recode că va exista un motiv în plus pentru a alege să te abonezi la astfel de canale. Deja creatorii de conţinut au început să experimenteze cu afişarea de reclame peste care nu poţi sări, iar mulţi dintre ei au înregistrat venituri cu 70% mai mari. Astfel, este foarte posibil ca un procent mai mare al canalelor să opteze pentru astfel de reclame, iar un abonament lunar modic ar putea să scutească utilizatorii de timp pierdut şi frustrare. Desigur, aceste planuri nu sunt finale şi este posibil ca YouTube să lucreze la o soluţie globală pentru abonamente. Probabil că majoritatea dintre consumatorii de conţinut de pe serviciul video al celor de la Google va prefera să plătească odată şi să ascundă toate reclamele, indiferent de canalul pe care alege să vizioneze clipuri. Detaliile sunt destul de confuze în acest moment, însă viitorul platformei YouTube este destul de clar: cei care vor dori să urmărească materiale video vor fi nevoiţi fie să suporte reclamele, fie să înceapă să plătească pentru înlăturarea lor.

Compania Lenovo, cea mai mare producătoare de PC-uri în acest moment, se confruntă cu un incident neplăcut de natură să-i afecteze imaginea publică. Compania chineză a preinstalat un produs software de tip adware pe PC-urile vândute pentru a afişa anunţuri publicitare suplimentare în cadrul paginilor Web, însă soluţia utilizată a creat totodată şi o breşă serioasă de securitate din cauza modului în care interceptează traficul criptat HTTPS. Lenovo foloseşte soluţia software Superfish Visual Discovery pentru a afişa anunţuri publicitare în cadrul paginilor Web, prezenţa acestui intrus nedorit fiind remarcată în luna septembrie a anului trecut şi recunoscută oficial de către reprezentanţii companiei în luna ianuarie a acestui an. Conform declaraţiilor oficiale, soluţia Superfish Visual Discovery analizează imaginile din cadrul unei pagini Web şi oferă legături Web către magazinele care oferă produse relevante, însă aceasta are un comportament contextual si nu colectează date cu caracter personal. În luna ianuarie a acestui an, atunci când a admis că a folosit acest produs adware, Lenovo a anunţat totodată că a renunţat deja la preinstalarea acestuia din cauza problemelor pe care le provoca. De parcă acest incident nu ar fi fost destul de grav, un cercetător din domeniul securităţii a descoperit că Superfish Visual Discovery funcţionează ca un server proxy şi poate intercepta traficul securizat HTTPS. Folosind un certificat digital propriu, soluţia adware interceptează traficul criptat cu ajutorul protocolului TLS şi poate colecta date critice cu caracter personal, cum ar fi de pildă informaţiile bancare. Folosind această soluţie software, atât Lenovo cât şi Superfish pot intercepta datele private ale utilizatorului, iar un atacator străin interesat ar putea obţine şi el acces indirect la aceste date cu ajutorul unui atac de tip man-in-the-middle. În cazul în care securitatea certificatului digital Superfish ar fi compromisă, un eventual atacator ar putea intercepta traficul Web generat de către toţi utilizatorii sistemelor Lenovo infectate deoarece compania emitentă a folosit un unic certificat de securitate. Chiar dacă Lenovo a afirmat că nu mai foloseşte Superfish Visual Discovery iar utilizatorii pot înlătura manual produsul, pericolul rămâne deoarece rutinele de dezinstalare ale acestui nu şterg şi certificatul digital local. Browser-ele afectate sunt Internet Explorer şi Chrome, Firefox fiind imun deoarece foloseşte propria bază de date cu certificate digitale. În acest moment, nu este prea clar care sunt sistemele Lenovo afectate. Utilizatorii care vor să stea liniştiţi pot verifica prezenţa certificatului digital Superfish pe sistemul lor, un semn că folosesc un sistem afectat de această problema. Utilizatorii vor trebui să deschidă consola de management a certificatelor (Start, Run, certmgr.msc) şi să caute în secţiunea Trusted Root Certification Authorities un certificat emis de Superfish. În caz că acesta nu există, totul este în regulă. În cazul în care acesta există, utilizatorii vor trebui să-l şteargă şi să înlăture apoi produsul software Superfish Visual Discovery din Control Panel, Programs and Features.

v2 border and text

Cu versiunea Android 5.1 lansată oficial în urmă cu doar câteva zile pentru dispozitivele incluse în programul Android One, saltul la versiunea Android 5.2 ar părea doar o promisiune pentru viitorul mai îndepărtat. Ei bine, nu chiar. Potrivit bazei de date cu rezultate Geekbench, versiunea Android 5.2 este funcţională şi rulează deja pe cel puţin un telefon din seria Nexus 5, anunţarea sa oficială fiind astfel doar o chestiune de timp. Desigur, este normal ca dispozitivele din seria Google Nexus să primească cu prioritate acces la ultimele actualizări pentru Android, însă saltul de la Android 5.1 direct la versiunea 5.2 pare un pic greu de crezut, din moment ce prin canalele AOSP (Android Open Source Project) actuala versiunea abia a ajuns la revizia 5.0.2. O posibilă explicaţie pentru un salt atât de mare ar fi includerea unor bug fix-uri sau alte funcţii cu importanţă suficient de mare, însă şansele pentru asta sunt destul de mici. Mai probabil, avem de-a face cu un ROM modificat pentru Android 5.1, care raportează eronat (probabil în mod intenţionat) numărul de versiune.

Au trecut deja 24h de cand colegul meu te-a avertizat! Topic Closed.