Lăsând la o parte latura umoristică a răspunsului oferit de celebrul fan al lui Paul Walker, Gran Turismo 6 este un joc dedicat în primul rând pasionatului de automobile. Acel gen de jucător care nu caută neapărat latura spectaculoasă, grafica strălucitoare sau accidentele ce sfidează rrealitatea. Gran Turismo 6 nu este Need for Speed, nu este Burnout, nu este nici măcar GRID... Ca şi în jocurile precedente ale seriei, farmecul stă în lupta continuă dintre şofer şi maşină, arbitru fiind traseul. Astfel, odată ce GT6 te-a prins in mrejele sale, cu greu îţi mai dă drumul.
Modelele premium arată în continuare excelent, după cum o făceau şi în GT5, bucurându-se de o modelare atentă atât a exteriorului, cât şi a interiorului, pentru acestea existând şi cockpit view. În schimb,calitatea maşinilor standard este în continuare variabilă: unele arată neaşteptat de bine, în timp ce altele sunt preluate direct din titlurile vechi ale seriei (cele de pe PS2). Ce-i drept, numărul de modele premium a fost dublat faţă de GT5, fiind adăugate şi prototipurile din seria GT Vision, primul dintre acestea fiind impresionantul model Mercedes-Benz AMG GT Vision, dar şi modele de stradă nelansate încă (BMW M4 Coupe).
În schimb, s-a oferit o mai mare atenţie personalizării maşinilor din garajul propriu: pe lângă revopsirea maşinilor în diferite culori, acum pot fi aplicate numeroase modele de eleroane sau jante. De asemenea, nu lipseşte nici componenta de tuning, cu obişnuitele opţiuni bazate pe piesele de upgrade instalate (sau nu) pe maşină. Aici stă de fapt o parte din farmecul jocului, o ajustare corectă a caracteristicilor maşinii fiind capabilă să facă diferenţa dintre un loc pe podium şi o poziţie în coada clasamentului.
În fazele ceva mai avansate ale modului carieră, indiferent de puterea maşinii alese, intervine frustrarea atunci când vezi ca eşti depăşit chiar de la start de unele modele net inferioare, care te vor lăsa cu secunde bune în spate foarte repede. Începi să te întrebi ce se întâmplă cu jocul, cum r reuşeşte un amărât de Renault 5 să depăşească un bolid Bugatti Veyron şi, dacă nu ai un pic de răbdare, rişti să dai "rage quit" fără să te mai uiţi inapoi. AI-ul cedează greu în primele câteva ture ale fiecărei curse, forţând jucătorul să conducă cât mai bine cu putinţă, pentru ca în ultimele două ture să încetinească în mod inexplicabil, permiţând recuperarea unor distanţe incredibile (zeci de secunde). Genul asta de comportament se repetă cursă de cursă, fiind evident faptul că aşa au dorit producătorii să se comporte oponenţii. Personal, aş fi preferat o concurenţă mai apropiată de realitate, precum în alte jocuri de acest tip.
Unde mai pui că varietatea e pusă din nou la loc de cinste în cadrul modului de joc carieră. Pe lângă cursele propriu-zise, există din nou întreceri cu kart-urile, probe de raliu şi NASCAR, Goodwood Festival of Speed (absolut excelent din toate punctele de vedere!), examenele pentru dobândirea licenţelor superioare ale carnetului de sofer, eco-challenges (parcurgerea unui traseu cu o cantitate limitată de combustibil), probe de dărâmat jaloane sau chiar curse contratimp pe Lună, la bordul unui vehicul destinat explorării spaţiale. Cel mai nou update a adăugat şi Red Bull Challenge, un mod de joc din care nu lipseşte campionul mondial de Formula 1 Sebastian Vettel.
Cu alte cuvinte, Gran Turismo 6 străluceşte la capitolele la care seria era deja la înălţime, fără a se descurca însă la fel de bine în ceea ce priveşte alte aspecte, majoritatea dintre acestea de ordin vizual sau auditiv. Dacă sunteţi un fan al seriei, nu ezitaţi să jucaţi şi GT6, iar dacă sunteţi la primul contact cu titlurile Gran Turismo încercaţi să fiţi un pic mai răbdători la început, satisfacţiile ulterioare urmând a fi pe măsură. În schimb, dacă nu v-a plăcut GT5, nu insistaţi, GT6 nu este revelaţia la care v-aţi fi aşteptat.