Sfântul Gheorghe purtătorul de biruinţă - Гео́ргий Победоно́сец

[Loading]

 

În anul mântuirii 1500, voievodul Ştefan Cel Mare şi Sfânt a trimis un steag al Moldovei la mânăstirea Zografu din muntele Athos, care poartă pe el chipul Sfântului Gheorghe omorând balaurul, însemnele stemei moldave şi următoarea inscripţie-rugăciune: „O, luptătorule şi biruitorule mare Gheorghe, în nevoi şi nenorociri grabnic ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăciune a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domnul Ţării Moldovei. Păzeşte-l pe el neatins în lumea aceasta şi în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei sale”.

Această faptă şi rugăciune a domnului Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt, este una din dovezile preţuirii de care se bucură la noi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a cărui pomenire o săvârşim astăzi, el fiind, de fapt, foarte po[CENSORED]r în rândurile creştinilor ortodocşi.

Avem, însă şi alte dovezi ale cinstirii: numele lui s-a dat unor localităţi de la noi (localităţi ca Sfântul Gheorghe, Sângeorz etc.); multe biserici şi mânăstiri l-au ales ca hram; mulţi creştini şi creştine îi poartă numele (în traducere numele „gheorgheos” înseamnă lucrător de pământ, agricultor, cu înţelesul creştin şi de lucrător în ogorul Domnului).

 

 

SFÂNTUL GHEORGHE. În 23 aprilie îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, patron spiritual al multor biserici si ocrotitor al armatei române, cinstit în Biserica Ortodoxă printre cei mai mari sfinţi martiri

SFÂNTUL GHEORGHE. Marele Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi crestini, si a fost învăţat, din tinereţe, în dreapta credinţă. Rămas de mic fără tată, Sfântul s-a mutat, cu mama sa, din Capadochia în Palestina. Îmbrăţisând slujba armelor, în scurtă vreme a cucerit cele mai mari demnităţi militare, printre care si pe aceea de conducător de oaste, în garda împăratului Diocleţian. În anul 303, la sfatul ginerelui său Galerie, împăratul a pornit o mare prigoană împotriva crestinilor. Sf. Gheorghe s-a înfăţisat singur la împărat, mărturisind că este crestin si doreste să slujească în oastea lui ca ucenic al Domnului. A fost aruncat în temniţă si torturat - lovit cu suliţa, bătut la tălpi, lespezi pe piept, chinuit pe roată, groapa cu var, încălţăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaie cu vâna de bou -, ca să se lepede de credinţă si să se închine la idoli. Stând tare în credinţă, toate acestea Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăţie. Văzând cei de faţă că, în ciuda chinurilor de moarte prin care trecea Sfântul, acesta rămâne viu si nevătămat, mulţi dintre ei s-au lepădat de idoli si au îmbrăţisat credinţa în Hristos.

SFÂNTUL GHEORGHE. În vremea ţinerii lui în temniţă, Sfântul Gheorghe, atingându-se de un mort, acesta a înviat. Văzând această minune, însăsi împărateasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, a mărturisit credinţa ei în Hristos. Neimpresionat de onorurile si făgăduinţele împăratului, Sfântul a rămas neclintit în credinţa sa. Văzându-si zădărnicite toate încercările, împăratul a poruncit să li se taie capetele, atât mucenicului, cât si împărătesei Alexandra. Când au ajuns la locul hotărât, rugându-se, cu bucurie, si mulţumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, sfântul si-a plecat capul sub sabie si a fost tăiat, în ziua de 23 aprilie, luând cununa muceniciei. Moastele Sf. Mare Mucenic Gheorghe au fost asezate în orasul Diospolis, lângă Lydda, din Tara Sfântă, într-o biserică unde veneau credinciosi din ţările crestine si primeau sănătate si ajutor. După secole de liniste, Palestina a ajuns sub ocupaţie arabă si turcească, iar sfintele sale moaste au fost aduse în Europa si împărţite la biserici si mănăstiri. La biserica sa din Lydda se păstrează mormântul Sfântului Gheorghe, candela sa din care se miruiesc pelerinii si lanţurile de fier cu care marele mucenic a fost legat în temniţă.

 

 

    \

 

 

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit şi el cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.

Gheorghe – din greacă: agricultor, lucrător al pământului, acest nume deosebit, atât de răspândit la noi, la români, ne arată că omul trebuie să fie, înainte de toate, harnic şi gospodar. – „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.” – Proverb românesc.

 

 

Cei ce poartă numele de: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ş.a. î-şi serbează astăzi ziua de nume al Sfântului Gheorghe.

La mulţi ani tuturor creştinilor ce poartă numele Sfântului Mare Mucenic Biruitor Gheorge!

Edited April 23, 2016 by Loading

[Gudzone]

Sunt mindru ca port numele de Gheorghe :3

 

[Loading]

55 minutes ago, Gudzone said:

Sunt mindru ca port numele de Gheorghe :3

 

Şi eu de asemnea, George