EC HTN^ Posted April 21, 2016 Posted April 21, 2016 “Nu sunt un lider !!!” striga Brecken liderul nostru. “Sunt un instructor de “parkour” !!!”. Aceasta afirmatie profunda este rezumatulDying Light. Chiar daca tinteste spre o drama, acesta seamana cu o telenovela a lui GR : “Zilele Mortilor din Vietile Noastre” . Dar cand ajungi la partea in care trebuie : sa fugi, sa te cateri si sa lovesti zombie, este foarte distractiv. Deci clar nu este ideea unui film de oscar. Caracterele sunt definite de moartea lor. Asta nu este un lucru rau chiar daca l-am facut, probabil, sa sune asa. Asta inseamna ca joci Dying Light, cel mai bine, dupa propriul tau ritm : escaladezi cladiri inalte doar pentru ca sunt acolo, salvezi copii strainilor si mananci bomboane din tomberoane. Poate din aceasta cauza, povestea misiunilor este cea mai slaba parte. Prea multe misiuni sunt destinate esecului, cum ar fi sa alergi dupa cutii care nu mai au de mult ceva in ele, sau misiuni de rutina care se termina intr-un esec total. Este o modalitate sa te tina ocupat, dar in schimb ma facut sa ma simt neimportant. Unul din obiective a fost sa ajut pe mama unui barbat cu probleme , in schimbul unor medicamente. Asta a insemnat sa caut un film intr-un magazin de inchirieri DVD-uri – deoarece, aparent, se pare ca si inchirierea de DVD-uri poate fi inviata din morti – si sa fac rost de o cutie de bomboane cu ciocolata. Cand am livrat cutia cu bomboane si filmul tu nu mi-a dat medicamentele. Mai rau mama lui sa dovedit a fi facuta din “galeti”, si nu avea cum sa aprecieze cu adevarat filmul si ciocolata. Acesta este un exemplu dezamagitor, din multe, tocmai de acea cred ca preferam ca totul sa se rezume la a omori zombie cu o teava. Acest sentiment este agravat si de unele caracterizari [CENSORED] facute. Eroul Kyle Crane este ceva mai mult decat o pereche de pantaloni aspri care aduna tot felul de lucruri si foloseste cuvantul “[CENSORED]”. Cateva NPC-uri ies in evidenta – mai ales omul de stiinta din plus DR. Zere si fratii Jade Rahim – dar restul sunt acolo doar pentru a va da diferite misiuni. Nu ma astept ca un joc cu zombie si parkour sa fie la fel de bun ca Bioshock – in primul rand pentru ca tocmai l-am descris folosind cuvinte ca “zombi” si “parkour” – dar cand esti nevoit sa te alaturi lui Crane toate lucrurile care lipsesc din Dying Light incep sa se observe. Pana acum am prezentat doar o multime de parti negative. Poate ca acest lucru te-a facut sa dai inapoi la inceputul review-ului si sa verifici din nou scorul : da , este 7.5, si eu pot numara 1f61b.png . Are acest scor , in ciuda tuturor lucrurilor negative pe care le-am zis, deoarece imi place sa joc Dying Light. Este in primul rand un joc in care te poti catara pe toate cladirile si in care omori zombi si este foarte bun in amandoua. Lasand la o parte batele, rangile si tevile, arma ta principala este agilitatea. In timpul zilei, esti la un salt distanta de orice pericol, deoarece cei infectati nu se pot urca pe ziduri sau sari de pe un acoperis pe altul. Din aceasta cauza de multe ori jocul pare a fi unul bazat pe sarituri si nu este un parkour in adevaratul sens al cuvantului. Este destul de instinctiv – Am crezut ca daca alerg in directia corecta am sa ajung intr-un loc in care sa ma simt in siguranta – dar pana nu iti maresti nivelul abilitatilor, ai impresia ca joci mai mult cu un mos decat cu un free-runner. Lucrurile sunt diferite cand apune soarele, pentru ca spre deosebire de orice alt joc, aici noaptea este foarte intunecata. Daca ai nenorocul sa ajungi intr-o fundatura totul devine mai terifiant : mai ales cand torta da semne ca se stinge si tot felul de lucruri inimaginabile incep sa se miste in intuneric. Acest lucru te face sa termini cat mai multe lucruri in timpul zilei. Toate acestea adunate fac ca Dying Light sa fie un joc unic. Orasul Harran este cel mai important din joc; un loc care te indeamna sa il explorezi si ai parte de o constanta amenintare din partea lucrurilor care doresc sa te manance. Escaladand zidurile in timp ce cei infectati incearca sa te prinda de picioare este un sentiment fantastic. Din acest motiv camerele in care poti fi in siguranta se simt ca niste insule calme intr-o mare zbuciu[CENSORED] in care probabilitatea sa mori este foarte mare. Este ceva profund linistitor sa supravetuiesti unei urmariri, apoi sa te bagi in sacul tau de dormit si sa te bucuri de o cutie imaginara de piersici. Aceste lucruri combinate cu o coloana sonora “electro” iti ofera un real sentiment de a fi prins intr-un film de groaza cu buget redus. Cei infectati sunt usor de omorat, dar este nevoie de perseverenta, dar trebuie sa ai grija la grupurile mai mari deoarece acestea pot fi foarte periculoase. Cand te lupti cu ei este brutal si hazliu. Ei se impiedica si se poticnesc ca niste betivi, si iti este foarte usor sa ii arunci peste ziduri sau sa le zdrobesti capul dupa ce au cazut jos. Ca si calcatul peste o balta semi inghetata, omorarea lor este ceva foarte irezistibi. Dar daca trebuie sa te bati cu oameni nu mai ai parte de aceasi distractie deoarece acestia se pot feri si bloca atacul tau.
Playboy™ Posted April 21, 2016 Posted April 21, 2016 (edited) Willyrex y vegetta jajaja :v Buen trabajo Edited April 21, 2016 by BORING Warn +2 / [Post-Hunt]
Recommended Posts