daniels;

Welcome.

Done. subscribe. Good luck.

Happy Birthday!

Welcome.

Welcome.

Welcome.

Welcome.

Bine ai venit. Iti urez o sedere plăcută!

Welcome!

Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor (DRPCIV) a anunţat, luni, că vor fi declanşate verificări interne după ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost filmat de News.ro, joi, când şi-a preschimbat permisul de conducere intrând pe uşa din spate şi ocolind astfel coada de circa o mie de persoane. "Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor s-a autosesizat în urma materialelor de presă apărute şi se efectuează verificări la nivelul direcţiei. La finalul acestor verificări vor fi anunţate rezultatele printr-un comunicat de presă. Sunt verificări interne”, a anunţat, luni, pentru News.ro, comisarul-şef Mihai Enache, purtătorul de cuvânt al DRPCIV. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost filmat, joi dimineaţă, de News.ro când s-a dus la sediul DRPCIV să-şi reînnoiască permisul de conducere şi a ocolit coada de aproximativ o mie de persoane pe o uşă din curtea interioară. Acolo a fost aşteptat de reprezentanţi ai instituţiei, care l-au condus în clădire şi i-au făcut procedurile pentru eliberarea documentului. În tot acest timp, în care Tăriceanu a completat documentele şi a făcut fotografia pentru noul permis, publicul nu a avut permisiunea să intre în clădire. olicitat de News.ro să comenteze această situaţie, comisarul-şef Florin Rădulescu, şeful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor (SPCPCIV), a spus: "Nu discut cazul unor persoane fizice, nu pot să vă dau date cu caracter personal”. Întrebat cum i s-a putut permite lui Călin Popescu Tăriceanu să aibă întreaga clădire la dispoziţie pentru reînnoirea permisului de conducere, Rădulescu a spus: "Habar nu am despre ce vorbiţi. Nu ştiu nici măcar cu cine vorbesc, m-aţi sunat pe numărul personal şi nu cred că v-am dat eu numărul. În clădire sunt mai multe instituţii, nici nu ştiu dacă a venit la noi sau în altă parte”. Şi Instituţia Prefectului a anunţat că vor fi declanşate verificări "După cum ştiţi, acolo sunt şi alte instituţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ministerului. Adică e şi Direcţia (DRPCIV - n.r.). Trebuie să văd exact care este poziţia direcţiei, DRPCIV-ului. Pentru că dânşii sunt administratorii clădirii. Dacă au declanşat dânşii o cercetare sau dacă o declanşăm noi. Dacă nu o vor face dânşii, o vom face noi. Dar nu vreau să ne suprapunem”, a declarat Paul Nicolae Petrovan, prefectul Capitalei, pentru News.ro. Nicolae Petrovan a explicat că, în cazul în care abaterile disciplinare au fost comise de ofiţeri sau subofiţeri, competenţa de cercetare este a DRPCIV, care se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar dacă abaterile au fost comise de personalul contractual, atunci competenţa va fi a Instituţiei Prefectului. "Am solicitat la SRPCIV (serviciul Bucureşti) să ne facă o informare cu privire la cele rezultate din situaţia prezentată de dumneavoastră. În funcţie de ce mi se va comunica vom analiza natura faptelor. (...) Vom vedea exact ce s-a întâmplat, ce explicaţii vor da oamenii de acolo şi, în funcţie de analiză, vom dispune măsurile legale care se impun”, a mai adăugat Nicolae Petrovan. Denunţ penal împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu Avocatul Elenina Nicuţ a trimis, vineri seară, la Direcţia Naţională Anticorupţie un denunţ împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu pentru infracţiunea de folosirea influenţei din funcţia de preşedinte de partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite după ce, joi, a beneficiat de un tratament preferenţial când a fost primit prin curtea interioară a DRPCIV ca să îşi preschimbe permisul de conducere, timp în care publicul nu a mai avut acces în clădire. "Orice altă persoană străină de instituţie, care nu se bucură de influenţa şi autoritatea numitului Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, nu ar fi putut pătrunde cu autoturismul în curtea interioară a instituţiei, nu ar fi fost întâmpinat de un reprezentant al instituţiei, după cum nu ar fi putut intra în clădirea instituţiei pe o altă uşă de acces decât cea destinată publicului şi în afara programului de lucru cu publicul”, se arată în denunţul formulat de avocatul Elenina Nicuţ din Baroul Bucureşti. Denunţul preia o parte din materialul publicat de News.ro în cursul zilei de joi. Documentul a fost trimis vineri seră prin e-mail la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Rebeli kurzi au detonat luni o maşină-capcană la un post de control în trafic al poliţiei, în sud-estul Turciei, omorând cinci poliţişti şi doi civili şi rănind alte 20 de persoane, au anunţat oficiali locali, relatează The Associated Press. Atacul a vizat un post de control al poliţiei din trafic situat pe o autostradă care asigură legătura între oraşul Diyarbakir şi localitatea Batman, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Explozia a provocat un crater uriaş în autostradă. În imagini difuzate de televiziuni, apare o clădire de trei etaje puternic avariată de explozie. Oficiali au atribuit atacul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Biroul guvernatorului Diyarbakirului a anunţat că opt poliţişti au fost răniţi în atac. Vicepremierul Numan Kurtulmus a declarat pentru presă că un copil - al unuia dintre ofiţerii de poliţie - se află printre morţi. Confruntări armate între PKK şi forţe de securitate turce au fost reluate anul trecut, după prăbuşirea unui armistiţiu. PKK a vizat în mod frecvent poliţia sau armata în atacuri cu dispozitive explozite improvizate plasate la marginea drumului sau cu maşini-capcană. Un val de atacuri PKK a vizat săptămâna trecută poliţişti şi militari în sud-estul ţării, o regiune cu po[CENSORED]ţie majoritar kurdă, inclusiv la Diyarbakir. În aceste atacuri au fost ucise cel puţin 12 persoane. Comandantul PKK Cemil Bayik a ameninţat săptămâna trecută, prin intermediul presei kurde şi turce, cu o intensificare a atacurilor vizând poliţia. Atacul de luni are loc în contextul în care PKK marchează începutul campaniei sale militare din 1984 prin atacuri asupra forţelor paramilitare din cadrul poliţiei în două oraşe - Eruh şi Semdinli - din sud-estul ţării. Peste 600 de membri ai forţelor turce de securitate şi mii de militanţi PKK au fost ucişi de la reluarea ostilităţilor cu PKK anul trecut, potrivit agenţiei Anadolu. Asociaţii în domeniul drepturilor omului afirmă că sute de civili au fost ucişi în aceste confruntări. Ankara şi aliaţii săi consideră PKK o organizaţie teroristă.

Un judecător pentru drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri seară, arestarea preventivă a fraţilor Atilla Csaba Pantics şi Levente Pantics, precum şi a intermediarului, Mihai Aurelian Szanto, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Welcome back.

Caută-mă pe TS / PM.

Nu chiar. După părerea mea Rusia ar fi prima, apoi celelante în ordinea postată de tine.

Jurnaliştii britanici care au realizat reportajul difuzat de Sky News referitor la traficul de arme din România vor fi audiaţi prin intermediul unei comisii rogatorii internaţionale, DIICOT apreciind că acţiunile acestora pe teritoriul României "sunt de natură a afecta securitatea naţională a statului român prin inducerea în eroare a autorităţilor europene, a po[CENSORED]ţiei largi din Europa şi din România cu privire la posibilitatea autorităţilor de stat române de a gestiona contrabanda cu armament". "Prin intermediul unei comisii rogatorii internaţionale, procurorii DIICOT-Structura Centrală vor proceda la citarea jurnaliştilor britanici, în vederea audierii acestora", precizează DIICOT. Conform DIICOT, "toate datele şi informaţiile comunicate verbal şi surprinse ca atare în materialul video al postului britanic de televiziune ce au fost răspândite prin intermediul a numeroase alte posturi de televiziune şi componente mass media, inclusiv în mediul virtual, cunoscând caracterul fals al acestora (si anume faptul că persoanele din video nu erau traficanţi de arme, ci doar vânători, iar armele mani[CENSORED]te si prezentate de aceştia erau arme de vânătoare deţinute legal) au pus în pericol securitatea naţională". În opinia procurorilor DIICOT, "cu rea-credinţă, cunoscând că armele de vânătoare pe care inculpaţii români (care aveau permise de port-armă pentru o parte dintre acestea), li le-au pus la dispoziţie şi pe care le-au filmat ca fiind arme de război, au prezentat publicului larg (reportajul fiind prezentat pe postul de televiziune britanic) un scenariu care, dacă ar fi fost adevărat, ar fi creat impresia că autorităţile statului român nu gestionează sau nu sunt interesate de a gestiona o aşa-zisă problemă creată de vânzarea de arme pe teritoriul său, din motive de incompetenţă sau de corupţie". De asemenea, DIICOT apreciază ca "absolut inacceptabil şi de neînţeles" modul de exprimare adoptat de către jurnalistul britanic şi preluat de către angajatorul său, postul de televiziune. DIICOT apreciază că "acţiunile grupului de ziarişti britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea naţională a statului român prin inducerea în eroare a autorităţilor europene, a po[CENSORED]ţiei largi din Europa şi din România cu privire la posibilitatea autorităţilor de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) şi din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanţării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea laşă sau pasivă a autorităţilor acestora". "În lipsa unei intervenţii rapide şi eficiente a autorităţilor române, toate aceste aspecte ar fi rămas în memoria publică aşa cum autorii acestora au dorit să le înfăţişeze", spun procurorii DIICOT. Ei precizează că este avută în vedere noţiunea de securitate naţională, astfel cum este definită din art. 1 din Legea 51/1991, acest act normativ fiind cel care asigură şi stabileşte cadrul general al tuturor faptelor circumscrise securităţii naţionale a României. Jurnalistul Stuart Ramsay, cel care a realizat reportajul, a scris, joi seară, pe contul său de Twitter, că reportajul său despre vânzarea ilegală de arme în România este real şi se întreabă de ce ar fi cineva certat în instanţă pentru că "dezvăluie o realitate".