Dezvăluiri incredibile: SUA, foarte aproape de a-şi devasta ţara cu o bombă de 260 de ori mai puternică decât cea de la Hiroshima.

[akN]

US Air Force a fost foarte aproape de a detona o bombă atomică deasupra Carolinei de Nord ce ar fi fost de 260 de ori mai puternică decât cea ce a devastat Hiroshima.

 

 

Un document secret, publicat în formă declasificată pentru prima dată în istorie de cotidianul The Guardian, dezvăluie că US Air Force a fost foarte aproape de a detona o bombă atomică deasupra Carolinei de Nord ce ar fi fost de 260 de ori mai puternică decât cea ce a devastat Hiroshima.

 

Documentul neştiut până acum a fost obţinut de jurnalistul de investigaţii Eric Schlosser cu ajutorul Freedom of Information Act, legislaţie ce oferă publicului acces la informaţii secrete.

 

Documentul oferă primele dovezi concrete ce atestă că SUA a scăpat ca prin urechile acului de un dezastru incredibil pe 21 ianuarie 1961, când două bombe cu hidrogen Mark 39 au fost eliberate accidental deasupra oraşului Goldsboro, Carolina de Nord.

 

Cele două bombe au căzut la sol după ce un bombardier B-52 s-a descompus în aer, iar unul dintre dispozitive s-a comportat exact aşa cum fusese proiectată să se comporte o armă nucleară în condiţii de război: paraşuta dispozitivului s-a deschis, mecanismele de declanşare s-au activat, iar singurul lucru care a prevenit dezastrul a fost un comutator cu voltaj scăzut.

 

Fiecare bombă avea o încărcătură de 4 megatone, echivalentul a 4 milioane de tone de TNT.

 

Dacă dispozitivul ar fi detonat, rămăşiţe nucleare letale ar fi putut fi depozitate peste oraşe ca Washington, Baltimore, Philadelphia şi chiar New York, astfel că milioane de persoane ar fi riscat să moară.

 

 

 

 

O bombă cu plutoniu U.S. Mark 6 din anii '50 

 

Deşi au existat speculaţii insistente pe tema subiectului Goldsboro, guvernul american a insistat în mod repetat că arsenalul nuclear al ţării nu a pus niciodată vreo viaţă americană în pericol.

 

Acum, însă, un document descoperit pentru prima dată arată cum un inginer important din cadrul laboratoarelor naţionale Sandia, ce era responsabil pentru siguranţele mecanice ale armelor nucleare, scria că „un comutator simplu de voltaj scăzut este tot ce a stat între SUA şi o catastrofă majoră”.

 

Inginerul a efectuat o analiză la 8 ani după accident şi a descoperit că bombele care au căzut în Carolina de Nord la doar 3 zile după ce John F. Kennedy îşi ţinuse discursul inaugural ca preşedinte prezentau elemente de siguranţă inadecvate.

 

Specialistul a concluzionat că acel comutator care a prevenit un dezastru nuclear ar fi putut foarte uşor să fie scurtcircuitat, ceea ce ar fi dus la o explozie.

 

Inginerul a descoperit că din cele 4 mecanisme de siguranţă proiectate să prevină detonările neintenţionate, trei nu au funcţionat. Când bomba a lovit solul, un semnal de explozie a fost lansat către elementul nuclear al dispozitivului, iar acel comutator vulnerabil a fost singurul lucru care a prevenit explozia.

 

„Bomba MK 39 Mod 2 nu dispunea de dispozitive adecvate de siguranţă pentru rolul pe care îl juca la bordul avioanelor B-52”, a concluzionat raportul inginerului.

 

Documentul a fost descoperit de Schlosser în cadrul cercetărilor pe care le face pentru o nouă carte pe tema cursei înarmărilor nucleare, Command and Control.

 

Folosind legile ce oferă publicului acces la informaţii secrete, jurnalistul a descoperit cel puţin 700 de accidente „semnificative” care implicau 1.250 de arme nucleare ce au avut loc doar între 1950 şi 1968.

 

„Guvernul SUA a încercat în mod constant să ascundă informaţiile de publicul american pentru a preveni întrebările referitoare la politica armelor nucleare.

 

Ni s-a spus că nu exista nicio posibilitate ca aceste bombe să detoneze accidental, şi iată un caz în care acest lucru a fost foarte aproape”, spune Schlosser.