[Curiozitate] Cum si de ce a aparut limbajul uman?

[Alcooliks ;x]

Încercarea de a propune un model pentru primul limbaj care a fost folosit vreodată de către oameni este strâns legată de problema originii limbajului. Astfel, primele teorii ale limbajului il descriau ca pe o sumă a unei serii de onomatopee sau imitatii ale sunetelor naturale auzite de primii oameni. Des numită “teoria uah – uah”, ea se regăseste la mai mulți gânditori de seamă ai umanitatii. Leibniz a tratat aceasta chestiune în 1765, in “Noi eseuri asupra cunoasterii umane”. Condillac, in “Eseu asupra orgiinii umane” încercase si el , din 1746, să stabilească rădăcinile propriu-zise ale limbajului, prezentând ipoteza potrivit careia limba primitivă ar fi fost alcătuită din interjectii emoționale exprimând o stare sau un sentiment. Mai recent, Ivan Fonagy (1983) sustinea că prima limbă ar fi asemanătoare limbajului bebelusilor.

Marele filozof Etienne Condillac

 

Protolimbajul – Un complex proces de aparitie

Însă toate aceste teorii au pus problema manifestării limbajului, nepunând în discuţie problema necesitătii acestuia şi a procesului său de apariţie. Lingvistul american Derek Bickerton a formulat o ipoteză potrivit căreia strămoşii noştri dispuneau, în trecut, de o formă mai puţin sofisticată a limbajului, numită protolimbaj.

Derek Bickerton (Conferinta 2004)

 

Homo Erectus a învătat să controleze folosirea focului, însă nu se ştie exact ce fel de modalitate de comunicare avea în relaţiile cu semenii săi. Având la îndemână doar „rămăşiţele” lăsate de Homo Erectus, e destul de dificil să se studieze problemele legate de limbaj. Putem însă să ne imaginăm comportamentul din moment ce se presupune că este strămoşul nostru, noi trebuie să-i fi moştenit anumite caractere. Cu alte cuvinte, în comportamentul lui Homo Sapiens sunt incluse trăsături ale lui Homo Erectus, iar anumite capacităti de comunicare din zilele noastre au aparţinut şi strămoşilor noştri.

Totuşi, ideea unui protolimbaj prezent Ia Homo Erectus este destul de greu de acceptat. Acesta ne apare, în principal, sub forma unei brute, incapabilă să aibă un discurs coerent, o etapă tranzitorie între om şi maimuţă, iar în acest context, el trebule să posede caractere, atât umane, cât şi animale.